Se despică-n lung văzduhul
și, prin tainice cîntări,
se arată blînd păstorul
dincolo de alte zări.
Vorba goală și trădarea,
de la cei ce-aveau credință,
Te-a durut, Te-a ars mai tare
decît orice suferință.
Tu Ți-ai pus pe umăr crucea
și Ți-ai înecat suspinul,
lăsînd despoți să te bată,
să-Ți înfigă-n tîmple spinul.
N-ai lăsat să vadă nimeni
lacrima chinului Tău
și durerea ce Te curmă,
Fiu sfînt al lui Dumnezeu.
Din a Ta făgăduință,
sfînt Copil cu chip de înger,
adăpatu-ne-ai din slavă
și din răni ce încă sînger.
Și-ai lăsat deschisă calea
spre cereasca-mpărăție,
să se-ntoarcă rătăcitul
și-n Tine să reînvie.
(2014)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu