Cu-n răsărit de soare
îmi învelesc simțirea,
să nu mă ardă timpul
și să nu-mi ia iubirea.
Cu talpa obosită
s-alerg prin spini și foc,
să mă transform în iarbă,
cu vîntul să mă joc.
Să-mi las pe-a tale brațe
îngîndurata frunte,
cu trecere prin vise
ca peste rîu o punte.
Si să-mi permit păcatul,
din tot ce-i omenesc,
să te iubesc pe tine,
cu tine să iubesc.
Să îmi rezerv putere
cu gust de aer bun,
ca să răsar din mine
și-n tine să apun.
(2014)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu