IDEAL

              

             (lui Mihai Eminescu)

Născut în noaptea unei lumi,
ce-n necuprins s-a destrămat -
un ideal pierdut pe culmi,
al cerului senin palat.

Un ideal ce nu mai este,
dar care a rămas, pe veci,
ca un erou dintr-o poveste -
un zeu pe cerul lumii reci.

El a cîntat în vers iubirea,
a colindat codrii cu ea.
Natura i-a fost fericirea,
iar Veronica - dragostea.

Asemeni unui sfînt ceresc,
a murmurat ca un izvor
misterul lui dumnezeiesc -
un ideal nemuritor.

Tot astfel, se va naște iar
un alt model, ce va veni
și va avea același dar,
dar nu așa se va numi - Eminescu!