MĂ CHEAMĂ CUVINTELE

                 (lui Grigore Vieru)

Mă cheamă cuvintele,
cînd șuieră gerul.
Mă cheamă cuvintele
lîngă Vieru.

Cînd, de durere,
plîng mamele, sfintele,
lîngă Vieru
mă cheamă cuvintele.

Iubire de țară simți
lîngă Vieru.
Dreptate, tărie-ți dă
pămîntul și cerul.

Lîngă Vieru,
mai drag ți-e părintele.
În vers să le cînt,
mă cheamă cuvintele.

Lîngă Vieru,
mai moale e gerul,
mai senin este cerul
lîngă Vieru.