E o bucurie să scrii despre cărțile studenților (Natalia Bradu este studentă la Facultatea de Științe ale Educației, Psihologie și Arte din Bălți).
Spirit sensibil și senin care încearcă să facă o Ordine Sufletească în trăiri, dar și cu o notă de tristețe, o redescopăr pe tînăra autoare la fiecare pagină.
Citind poezia autoarei, ai sentimentul că versurile sunt însuflețite de sete de țară, oameni dragi (Lacrima poporului meu, Iertare mamei), de ispitele sufletului (Strigăt de pămînt, Suflet-geamăn), de amintiri (Amintire de la nord, Note de nostalgie), de vis (Ideal, Și am un dor), de credință (Ascultă, creștine!, Din mila bunului Iisus), de speranță (Veniți, mame, la copii!, De-aș fi știut...).
La prima vedere, scrise în dulce grai al țării, mi-au părut versuri ușor de citit, însă, parcurgînd cu mare atenție poeziile distinsei autoare, m-am lăsat purtată, fără voie, dincolo de lumea cuvintelor țesute cu tandrețe pentru cititor.
Mentalitate și Suflet sunt doi termeni fundamentali pe care se sprijină această lucrare. Poeziile scrise în vers alb, de o mare încărcătură emoțională, sunt frămîntările unei tinere sensibile, născute din căutări ”am căutat mereu în mine acel CEVA...”
Pătrunzînd în miezul poeziilor, am realizat că Natalia Bradu se regăsește pe sine în cuvînt, care îi deschide cititorului o călătorie în versuri filosofice, dar pline de metafore sugestive.
Eugenia FOCA
(Lector, Directorul Centrului de Formare Profesională Continuă, USARB)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu