Avem și dor, și jale, și rău, și disperare...
Ce bine e că Domnul doar dragostea o are!
E mărturia vie a credinței moarte -
că Domnul ocrotește și suflete deșarte.
Două inimi se oferă iubirea s-o păzim,
noi nici c-o mie nu suntem în stare să iubim.
Dar Domnul, cîte suflete primește lîng'al său,
pe toate le iubește - pe bun, ca și pe rău.
Iubire după moarte, dacă ar fi să fie,
scăldată în speranță și în credință vie,
aș renunța la toate, oricît mi-ar fi de greu,
și l-aș iubi, umilă, numai pe Dumnezeu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu